Anchetă pe Grindul Chituc Imprimare Email
Scris de Florenţa GAVRILĂ
Joi, 12 Martie 2009 08:29
Titlurile de proprietate emise în zona Grindul Chituc începând cu anul 2004 ar putea fi anulate în instanţă. Prefectul Constanţei, Liviu Brăiloiu, a declarat ieri că o serie de rapoarte întocmite de Ministerul Administraţiei şi Internelor, care vizau, printre altele şi legalitatea actelor de proprietate emise în zona Chituc, au fost înaintate spre verificare Parchetului de pe lângă Tribu­nalul Constanţa, procurorii ur­mând să dispună sau nu trimiterea în judecată a părţilor implicate.
“Există nişte rapoarte de control ale Ministerului de Interne şi aceste rapoarte au fost înaintate spre cercetare Parche­tului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi mai departe se va dispune dacă se merge sau nu în instanţă. Eu mi-am făcut datoria să anunţ aceste nereguli. Ancheta va arăta cine a încălcat legea. Acolo e mai multă lume care a colaborat. Doresc ca legea să fie aplicată aşa cum a fost ea elaborată şi doresc ca oamenii care au drepturi reale să şi le capete şi să nu fie minţiţi. Să nu li se spună că nu mai este pământ şi că li se dau acţiuni la Fondul Proprietatea, iar alţi indivizi să vină să profite de ignoranţa, neştiinţa sau bunătatea oamenilor de acolo, pentru că acolo sunt oameni bătrâni, care nu ştiu legi, nu ştiu carte, să fie prostiţi şi să li se fure pământurile. Eu asta vreau. Mai departe ce fac cu el nu mă mai interesează”, a declarat pre­fectul Liviu Brăiloiu.
Comments

Delta Dunării, în “Financial Times” Imprimare Email
Scris de Ileana ENE GIUŞCĂ
Vineri, 13 Martie 2009 02:10
Ideea concesionării Deltei pentru salvarea ţării de la recesiune stimulează umorul englezesc.
“România se trezeşte la realitate şi caută soluţii, uneori curioase, pentru criză”, titrează cu umor cotidianul american “Financial Times” referindu-se la propunerea lui Dan Voiculescu de a închiria Delta Dunării pentru 300 de milioane de euro.
Articolul la care facem referire se numeşte sugestiv “Paradis de Închiriat” şi descrie în ansamblu contextul economic în care se află România, suficient de nepregătită pentru a face face crizei mondiale încât “unii politicieni să născocescă soluţii ciudate”.
Că sau fără referire directă la această propunere, preşedintele statului a ieşit la rampă acuzând “mogulul Voiculescu” şi pe moguli în genere că “le e foame să pescuiască din nou în ape tulburi”.
Mai mult, afirmaţia “au pescuit în anii 90! Gata! Nu mai merge!” ar putea fi considerată de optimişti drept o asigurare că nu chiria pe Delta Dunării va salva ţara de la recesiune.
Comments

8 Martie, Ziua Vinovatiei
Sunt frumoase. Sunt blande. Plang usor si isi framanta mainile pentru orice, pentru copiii lor, pentru parintii lor, pentru barbatii lor… Pentru ca stiu sa planga, stiu sa aline, stiu sa daruiasca, dar mai ales stiu sa indure. Sa ne indure. Sa ne accepte. Le subordonam noua. Traditional. Cu sudalma, cu racnetul, cu palma, cu pumnul, cu legea ipocrita. Ele ne zambesc totusi, ne iarta si ne aduc pe lume. Le tinem la cratita, pentru ca din educatia transmisa din tata-n fiu, am capatat convingerea ca au “parul lung, si mintea scurta”… Pe cele care incearca sa evadeze din patriarhat, sa fie independente, automat le catalogam ca fiind “niste curve, care si-au completat CV-urile pe sub birourile noastre”. Le calcam in picioare daca indraznesc sa ne contrazica. In fiecare an am ucis de 200 de sotii, mame, fiice sau surori. In fiecare an, primele pe care le trimitem in somaj sunt ele, si tot ele sunt ultimele pe care le angajam. Le dam salarii mai mici si le cerem sa munceasca mai mult, iar dupa program le asteptam acasa, si nu care cumva sa intarzie, ca le i-a mama dracului… Le asteptam sa ne spele, sa ne hraneasca, sa ne aduca bere si sa ne stearga odraslele la cur, asta in timp ce noi punem tara la cale intre doua reprize de fotbal. Ce stiu ele? Sunt blonde genetic si traiesc pe langa casa omului, iar cum le cresti, asa le ai… Si femeile astea din politica… Hmmm… Unde naiba merge tara asta daca au ajuns “fufele” astea sa ne conduca pe noi? Asa ne trebuie! Am fost niste domni si le-am dat voie la coafor, le-am intins un deget, iar ele ne-au inhatat toata mana… In loc sa-si vada de bigudiurile lor, s-au facut sefe de companii, s-au bagat in Parlament, iar daca le mai dam cate o palma, ne dau pe mana Politiei… Incredibil cum s-a intors lumea asta cu fundu-n sus! Domnilor barbati, putem avea eroismul de a ne recunoaste ca fiind opresorii femeii? Putem avea curajul de a recunoaste ca aceasta este Romania anului 2009? Putem sa admitem ca, in ciuda legilor care garanteaza egalitatea intre sexe, acasa la noi suntem niste mici si penibili patriarhi, iar la birou niste mari si libidinosi dictatori? 8 Martie este ziua femeii? Zau? De ce? Pentru ca ii daruim femeii un buchet de ghiocei si un cadou ridicol, cumparat din banii care au mai ramas din cheful “cu baietii” de aseara? Pot fi astfel rascumparate 364 de zile de patriarhat? Femeile stiu ca nu, dar cu aceeasi nesfarsita blandete ne lasa sa ne sarbatorim vinovatia….
Igor Drag

procurorii sunt “bazati” la Tulcea
Procurorii la ocazie

Dupa faza cu stalpul … apropos, azi l-au taiat! Dupa ce au vazut articolul din Adevarul, dimineata hop! Nu mai era stalpul!.

Azi inca una, tot din ciclul “Numai in Tulcea”.

Atunci când sunt evenimente care le solicită prezenţa în zona deltaică, procurorii tulceni se deplasează… cu ce apucă. Aproape ca la “ia-mă nene”, fie se lipesc fie de şalupele altor instituţii, fie merg cu navele de pasageri.Pe inventar Parchetul Tulcea are o navă, una veche de 48 de ani care consumă enorm, de fapt ar consuma pentru că nu prea există nici cotă de combustibil.
“În dotarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Tulcea există ambarcaţiunea tip navă “Olteţul” construită în anul 1961, uzată fizic şi moral, consumatoare de cantităţi uriaşe de combustibil şi lipsită de dotări care să corespundă normelor de navigaţie. În acest sens, încă din anul 2007 Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea a înaintat un referat motivat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru achiziţionarea unei nave moderne care să asigure din punct de vedere logistic independenţa funcţională a procurorilor şi posibilitatea intervenţiilor prompte în cazul în care sunt sesizaţi cu infracţiuni comise în deltă” precizează doamna prim procuror Iuliana Magdalena Olteanu.
Dacă ar fi lăsaţi însă baltă de colegii mai dotaţi în mijloace navale procurorii ar fi nevoiţi să se deplaseze cu navele clasice de pasageri, decontăndu-se transportul.Ce se întămplă însă dacă procurorul ar trebui să aducă la Tulcea şi un suspect sau un criminal şi acesta refuză să-şi plătească biletul?!
Plăteşte procurorul.delta eco transport

75% of common European birds at risk from climate change

04-03-2009

Climate change is already having a detectable impact on birds across Europe. This is the message from a group of scientists who have created the world’s first indicator of the impacts of climate change on wildlife at a continental scale. “We hear a lot about climate change, but our paper shows that its effects are being felt right now”, said lead author Dr Richard Gregory from the RSPB (BirdLife in the UK).

Of the 122 common species included in the analysis, 75% are predicted to experience declines across their ranges if they continue to respond to climatic warming in the way the models predict, and in the absence of other barriers. The remaining 25% are projected to increase.

“The results show the number of species being badly affected outnumbers the species that might benefit by three to one”, commented Dr Gregory. “Although we have only had a very small actual rise in global average temperature, it is staggering to realise how much change we are noticing in wildlife populations. If we don’t take our foot off the gas now, our indicator shows there will be many much worse effects to come. We must keep global temperature rise below the two degree ceiling; anything above this will create global havoc”.

Published in the journal PloS ONE, scientists showed a strong link between the observed population change of common and widespread European bird species and the projected range change associated with climate change. By pulling all the data together, the team compiled an indicator showing how climate change is affecting wildlife across Europe. The new indicator has already been included in a high profile set of indicators being used by the European Commission to assess progress towards the target of halting biodiversity loss by 2010.

The paper and the indicator were produced by a team of scientists from the RSPB (BirdLife in the UK), Durham University, the University of Cambridge, the European Bird Census Council, the Muséum National d’Histoire Naturelle, the Czech Society for Ornithology (BirdLife in the Czech Republic), and Statistics Netherlands.

The Climate Change Indicator combines two independent strands of work: bioclimate envelope modelling, and observed population trends in European birds, derived from the Pan-European Common Bird Monitoring Scheme. When a bird’s population changes in line with the projection, the indicator goes up. Species whose observed trend doesn’t fit the projection cause the indicator to go down.

“We hear a lot about climate change, but our paper shows that its effects are being felt right now” —Dr Richard Gregory , Head of Monitoring and Survey at RSPB (BirdLife in UK)

Dr Stephen Willis, of Durham University, said: “Our indicator is the biodiversity equivalent of the FTSE index, only instead of summarising the changing fortunes of businesses, it summarises how biodiversity is changing due to climate change. Unlike the FTSE, which is currently at a six year low, the climate change index has been increasing each year since the mid-1980s, indicating that climate is having an increasing impact on biodiversity”.

“Those birds we predict should fare well under climate change have been increasing since the mid-80s, and those we predict should do badly have declined over the same period. The worry is that the declining group actually comprises 75% of the species we studied”.

The research shows that the populations of a number of species are projected to increase across Europe. The top ten increasing species (in order) are Sardinian Warbler Sylvia melanocephala; Subalpine Warbler Sylvia cantillans; European Bee-eater Merops apiaster; Cirl Bunting Emberiza cirlus; Cetti’s Warbler Cettia cetti; Eurasian Hoopoe Upupa epops; Eurasian Golden Oriole Oriolus oriolus; European Goldfinch Carduelis carduelis; Eurasian Reed-warbler Acrocephalus scirpaceus; and Eurasian Collared-dove Streptopelia decaocto.
Of those species projected to decline across Europe, the top ten worst performers (in order) are Common Snipe Gallinago gallinago; Meadow Pipit Anthus pratensis; Brambling Fringilla montifringilla; Willow Tit Parus montanus; Northern Lapwing Vanellus vanellus; Thrush Nightingale Luscinia luscinia; Wood Warbler Phylloscopus sibilatrix; Spotted Nutcracker Nucifraga caryocatactes; Northern Wheatear Oenanthe oenanthe; and Lesser Spotted Woodpecker Dendrocopos minor.

Dr Gregory added:”This new work emphasises again the role played by skilled amateur birdwatchers right across Europe in advancing our understanding of the environment and the growing threat posed by climate change”.

“This is the first robust indicator of climate change impacts on biodiversity”, said Dr Stuart Butchart – BirdLife’s Global Research and Indicators Coordinator. “There are numerous measures of how our climate is changing, and good evidence that these changes are impacting species and habitats, but to date there has been no simple indicator graph for decision makers to use to monitor these impacts over time. It provides another example of how information from birds – the best known class of organisms – can be used to monitor our growing footprint on the planet”.

“This is the first robust indicator of climate change impacts on biodiversity” —Dr Stuart Butchart , BirdLife’s Global Research and Indicators Coordinator

Climate change threatens to undermine BirdLife’s global mission to conserve wild birds, their habitats and global biodiversity, by working with people towards sustainability in the use of natural resources. Climate change clearly poses new challenges to BirdLife’s main approaches to conserving species, Important Bird Areas and habitats.

BirdLife has drawn together scientific information, policy analysis and practical experience that provides a comprehensive rationale for taking action on climate change.

The BirdLife Partnership is now developing a programme of work to combat climate change. The position is, of necessity, complex and detailed. But its overall message is very simple: climate change is global in its causes and consequences and potentially disastrous for life on earth; we must act together and act now to mitigate against it and adapt to it.

Find out more at www.birdlife.org/climate_change.

“An indicator of the impact of climatic change on European bird populations” by Gregory R.D., Willis, S.G., Jiguet, F., Voříšek, P., Klvaňová, A., van Strien, A., Huntley, B Collingham, Y.C., Couvet, D. & Green, R.E. (2009). PLoS ONE. PLoS ONE 4(3): e4678. doi:10.1371/journal.pone.0004678, can be downloaded here.

If you want to be up-to-date with BirdLife International European stories, register to our electronic Newsletter “BirdLife Europe e-news” by clicking here. Or to hear about news from the global BirdLife network, please click here.

Credits: RSBP (BirdLife in UK)

Un om de afaceri francez vrea sa investeasca milioane de euro intr-un proiect turistic inedit in Delta Dunarii. El vrea sa reconstruiasca lagarul Periprava in care au fost exterminati detinuti politici in timpul regimului comunist pentru a-l transforma in statiune turistica ecologica.
biserica din peripravalipovean din peripravaraduta in control
Un comerciant de mobila din Franta, ajuns din intamplare cu afaceri in Delta Dunarii, vrea sa impuna un nou brand turistic in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Sylvain Remetter a planificat impreuna cu alti oameni de afaceri din Franta si din

Romania o investitie pentru transformarea fostului lagar de exterminare a detinutilor politici de la Periprava intr-o statiune destinata turismului ecologic care va pastra chiar numele “Puscaria Periprava”.

Reconstructia puscariei
Sylvain Remetter a declarat ca a investit in ultimii doi ani doua milioane de euro pentru a transforma fostul lagar in care au murit sute de detinuti politici ai regimului comunist din Romania intr-o luxoasa statiune ecologica. “Pentru inceput, vor exista peste 100 de locuri de cazare cu un confort sporit in cladiri care vor fi identice cu cele in care a functionat fosta puscarie comunista din Periprava. Primul imobil ce va fi refacut, in vara acestui an, va fi pavilionul central al lagarului, unde a functionat comandamentul inchisorii. Apoi vom reconstrui, rand pe rand, cladirile administrative si minioraselul in care traiau angajatii inchisorii, dar si colonia propriu-zisa in care s-au produs crimele umanitare de la Periprava”, a spus Remetter.

Potrivit investitorului, intr-o prima etapa constructiile vor ocupa 8.000 de metri patrati, iar intreaga statiune urmeaza sa se intinda, in final, pe cel putin 20 din cele 60 de hectare cate au existat in administrarea lagarului pana la desfiintarea lui. “Din fosta puscarie nu au mai ramas decat niste ruine. Localnicii stiu insa cum arata lagarul, au fost gasite planurile constructiilor, pe care le-am recuperat si in baza lor vom reconstrui totul pentru a fi transformat apoi in baza turistica”, a mai afirmat Remetter.

Doar turism ecologic
Remetter mai spune ca proiectul turistic de la Periprava are doua componente: “Scoaterea din negura uitarii a atrocitatilor comuniste produse in lagarul Periprava si propunerea catre cei care vor veni sa vada fosta puscarie sa practice un altfel de turism decat cel care predomina acum in Delta Dunarii”. “Turismul ecologic este singura sansa de pastrare a minunatiilor naturale din aceasta rezervatie ecologica. Statiunea turistica pe care o construim prin refacerea imobilelor fostului lagar comunist va fi una strict ecologica. In statiunea pe care am botezat-o «Puscaria Periprava» nu vor avea acces decat turistii care nu accepta braconajul piscicol si vanatoresc, ornitologii si botanistii. Respectivii turisti vor putea practica doar pescuitul sportiv adevarat in bazinele piscicole pe care le detinem deja.

Este vorba de pescuitul sportiv de placere, care presupune eliberarea tuturor capturilor. Ornitologii si botanistii vor avea posibilitatea sa observe fauna si flora din teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, utilizand ambarcatiuni ecologice, si sa viziteze, cu privirea, din foisoare speciale, padurea Letea, situata in prejma fostului lagar pentru detinuti politici”, a mai spus investitorul.

Cum a devenit un francez lipovean
Francezul de 40 de ani care vrea sa revolutioneze turismul din Delta are o poveste fascinanta. In urma cu sase ani, Sylvain Remetter, pe atunci comerciant de mobila in Franta natala, a ajuns, din intamplare, in Delta Dunarii si a vizitat cea mai izolata si mai saraca zona a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii: Periprava–Letea–C.A. Rosetti. Francezul povesteste ca “m-am indragostit atat de aceasta zona incat am hotarat sa raman definitiv sa locuiesc la Periprava. Au trecut sase ani si pot spune ca am devenit deja un locuitor cu drepturi depline al acestui sat lipovenesc. Am intemeiat o familie, avem locuinta noastra, am o firma care administreaza sute de hectare de helestee pentru cresterea pestilor in captivitate, dar tinta este o afacere turistica de amploare”.

In urma cu sase ani, Sylvain l-a rugat pe un om de afaceri din Bucuresti care avea afaceri turistice la Periprava sa-l angajeze ca ghid. Aproape doi ani, francezul, mare iubitor al naturii salbatice si al Deltei Dunarii, a locuit la o pensiune turistica din Periprava. Francezul a renuntat la afacerile cu mobila din tara natala si afirma ca era foarte fericit ca avea posibilitatea sa plimbe turistii straini veniti sa viziteze Delta Dunarii. Sustine ca a deprins rapid meseria de marinar fluvial si a obtinut astfel brevetul de navigatie pe canalele turistice ale Deltei. A invatat repede sa vorbeasca romaneste si intelege perfect si graiul lipovenilor. S-a indragostit de o fata din sat, cu care s-a casatorit.

Bete in roatele proiectului
Ineditul proiect turistic al francezului intampina o sumedenie de piedici. Desi firma lui Remetter a cumparat dreptul de proprietate asupra tuturor imobilelor care au existat pe terenul ocupat pana in 1977 de puscaria de la Periprava, investitorii nu au reusit inca sa cumpere sau sa concesioneze si terenul aferent acestora. Cele 60 de hectare pe care a functionat lagarul au fost incluse, in urma cu sase ani, in patrimoniul public al comunei Periprava, care are in jurisdictie satul Periprava. Firma francezului a solicitat acest teren in proprietate sau in administrare in baza unui contract de concesiune, dar Primaria C.A. Rosetti intarzie sa ia o decizie. Primarul Antonel Pocora a declarat ca “in scurt timp consilierii locali se vor pronunta asupra cedarii terenului fostei puscarii catre investitorii din turism. Mai purtam inca discutii cu juristii de la Consiliul Judetean Tulcea si de la Prefectura Tulcea pentru a gasi formula cea mai buna de transfer”.

Arhitectii judetului privesc cu scepticism proiectul “puscariei turistice”. “O investitie de asemenea anvergura cum vrea sa fie statiunea turistica de la Periprava trebuie sa aiba un plan urbanistic temeinic. Deocamdata planul urbanistic nu a fost avizat de Comisia de arhitectura a judetului. Pana acum, toate discutiile s-au purtat doar la nivelul Primariei C.A. Rosetti, am cerut proiectul si in scurt timp va fi analizat de experti”, a spus Mirela Dida, arhitectul-sef al judetului Tulcea. In timp ce arhitectii oficiali ai judetului isi arata scepticismul, proiectul de la Periprava starneste entuziasmul in cercurile de specialitate. Proiectul care presupune reconversia cladirilor, renovarea si refunctionalizarea acestora a participat deja anul trecut la un concurs international de arhitectura durabila.

Arhitectii biroului care a realizat proiectul si care are la activ construirea la Brasov a primei locuinte din Romania care utilizeaza ecotehnologii, incastrata in panta terenului, sustin ca ideea de utilizare a unui fond construit existent pentru reabilitarea unei zone vaste aflate in paragina intra in parametrii dezvoltarii durabile.
Afacerile piscicole si turistice derulate de firma din Periprava a lui Remetter au insa o sustinere puternica la Ambasada Frantei de la Bucuresti. Victor Tarhon, presedintele CJ Tulcea, spune ca a fost solicitat de mai multe ori de ambasadorul Frantei sa intervina pentru a facilita derularea acestor investitii in Delta. “In urma acestor solicitari vom organiza o intalnire cu cei care pot concura la deblocarea unor proceduri de care depinde urgentarea implementarii proiectului. O parte din terenul pe care se va derula proiectul a fost concesionat de CJ Tulcea. Este vorba de doua helestee cu o suprafata de peste 500 ha”, a spus Tarhon.

Pescari nemultumiti
Nu toti localnicii din satul Periprava sunt foarte incantati de afacerile derulate pana acum de francez in localitatea lor. Chirila Danilov, un batran de 80 de ani, singurul localnic care mai confectioneaza scule traditionale de pescuit, spune ca “francezul are multe idei bune care ar putea sa ne scoata din saracie, dar pana le aplica si-a pus satul in cap fiindca a interzis pescuitul in iazurile din preajma satului, pe care le-a cumparat de la fosta intreprindere piscicola de la Sulina. Din cauza francezului, cei 12 pescari autorizati ai satului s-au lasat de meserie”.

Periprava, un sat cu aproape 140 de locuitori, situat la peste 100 kilometri de Tulcea si vreo 20 kilometri de Sulina, locuit doar de lipoveni si de un francez, a trait pana acum intr-o saracie lucie. Pana la sosirea lui Remetter, satul avea doar trei salariati: postasul, un invatator si o educatoare. Mai existau si cei 12 pescari care lucrau ca persoane independente autorizate. Acum, pescarii someaza, cei trei bugetari rezista, desi se tem ca posturile vor fi afectate de criza. Au aparut insa vreo zece salariati la firma francezului, plus alti cativa specialisti in piscicultura veniti de la Tulcea, Murighiol si Sulina si o echipa de constructori. Remetter a dat de stire prin sat si in localitatile vecine ca angajeaza constructori. Satul este locuit, mai ales, de batrani si ca atare va fi nevoit sa aduca muncitori din alte localitati. Localnicii spun ca francezul este foarte pretentios cu angajatii sai.

Nu ca le-ar cere sa munceasca prea mult, ci ca le solicita sa devina ecologisti. Satenii spun ca pe cei care ii prinde ca braconeaza francezul ii concediaza imediat. La angajare ii pune sa semneze o clauza contractuala ca nu vor pescui ilegal si ca nu vor vana pasarile si animalele salbatice ale Deltei.

» Replica
Virgil Munteanu, presedintele Asociatiei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii, sustine ca “tenacitatea de care da dovada francezul de la Periprava pentru a impune un proiect turistic nou folosindu-se de numele unui cumplit lagar in care au fost exterminati detinuti politici este demna de respect”. In opinia lui Virgil Munteanu, ideea lui Sylvain Remetter este ingenioasa si poate avea succes daca va fi materializata.
“In felul acesta se face ceva concret pentru a nu uita cumplitele atrocitati comise in puscaria comunista si se promoveaza cel mai curat turism care ar trebui sa predomine in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – turismul ecologic”, a mai spus presedintele Asociatiei Operatorilor de Turism din Delta Dunarii.

» Ororile din lagar
Periprava este numele de care se leaga unele dintre cele mai cumplite atrocitati comise de regimul comunist. In vecinatatea acestui sat din Delta Dunarii a functionat din 1959 pana in 1977 o puscarie politica. Conform documentelor vremii si unor marturii lasate de supravietuitorii cumplitei inchisori comuniste, lagarul a fost amenajat pe aproximativ 60 de hectare, la 4 kilometri de satul Periprava, in vecinatatea granitei cu fosta URSS si a padurii Letea, pe un grind marginit de balti impanzite de stuf. Formatiunea 0830 Periprava, cum apare in documentele Directiei Generale a Penitenciarelor, avea in custodie, in permanenta, cate 3.000 de detinuti politici. Primul lot de detinuti adus in baracile insalubre din pustietatea Deltei a fost cel al legionarilor din satele Olteniei.

Efectivele de detinuti decimate de boli, de infometare si de munca grea la sapatul canalelor si la inaltarea digurilor de la amenajarea piscicola Popina, cea mai mare din Europa (6.500 ha), erau completate rapid de conducerea lagarului comunist cu alti detinuti politici adusi de la Canal si din Insula Mare a Brailei. Statisticile si marturiile unui gardian arata ca intr-un an in lagarul Periprava mureau peste 100 de detinuti politici. In cimitirul inchisorii sunt doar cateva morminte ale detinutilor omorati cu zile. Se pare ca multi morti s-ar afla intr-o groapa comuna neidentificata inca. Supravietuitorii spun ca detinutul care nu-si facea norma zilnica de sapat canale de trei metri cubi si de transportat acest pamant la o inaltime de cativa metri pe coroana digului actualei amenajari piscicole era batut cu biciul ud sau cu ranga, pana murea.

Si, de obicei nu comentez un articol.

De data aceasta as vrea sa fac cateva note de subsol.Acest francez a fost ani de zile mana dreapta a lui Raduta, stapanul zonei. Am amintiri foarte urate cu acest francez, care controla toate barcile ce treceau prin zona Periprava, eu insumi am fost oprit de cateva ori. A fost o vreme cand teroarea impusa de Rdauta in zona atingea cote alarmante si acest “afacerist” francez o intretinea ca pe vremurile fanariote.

Afacerea cu puscaria transformata in paradis pute a Rdauta de la o posta si ne vom trezi cu siguranta ca, venind sa aducem o floare la mormantul necunoscut al mortilor din temutul lagar, vom fi intampinati de “francez” care va taxa cu siguranta orice intrare in zona.Vom plati bilet pentru acces in incinta, pentru dreptul de a aduce o ofranda fostilor detinuti chimuiti ani de-a randul in acest lagar al mortii.

Daca aceasta este tendinta catre care ne indreptam, atunci , cat mai e timp, haideti sa aprindem o lumanare la Periprava la puscarie, cat nu e cu taxa la francez.

An very interesting web site about the dalmatian pelican you can see to the following adresse:

www.dalmatianpelican.ro

Many informations, also in english, many pictures.

You can see the difference of people, some of them killing pelicans,some of them protect the birs..We are all of us HUMANS?

pescuit in delta dunarii.braconieri..

Pescuitul ilegal în Delta Dunării este una dintre problemele pe care guvernele de până acum nu au reuşit să o rezolve

Aproape orice pescar autorizat din Rezervaţie a braconat cel puţin o dată în viaţă * Cei care braconează mai puţin nu îşi vor trăda colegii numai cu pretextul că “resursa piscicolă este ameninţată cu dispariţia”
Soluţii neaplicabile
Sub pretextul combaterii braconajului piscicol, fiecare guvern a aplicat anumite metode, mai mult sau mai puţin ortodoxe. Astfel, în 2001, Guvernul Năstase a concesionat resursa piscicolă din Delta Dunării aflată în “patrimoniul” Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Nu ştim dacă guvernatorul de atunci, Virgil Munteanu, a fost de acord cu o astfel de soluţie, însă a aplicat-o. Cert este că pescarii din Deltă îi acuzau pe concesionarii resursei piscicole, printre care firme conduse de Robert Răduţă, Alexandru Bittner, Dan Verbina sau Amorel Vătămăneanu, că au un comportament dictatorial şi că au devenit sclavi ai unui “sistem ticăloşit”. Veniturile pescarilor erau foarte mici, de aici şi sărăcia lucie din Deltă. Problema a fost că cei care au concesionat doar resursa piscicolă au pus monopol şi asupra accesului în zonele înscrise în contracte, măsură ilegală. Multe lucii de apă din Rezervaţie au fost îngrădite, iar accesul pescarilor în acele zone era strict interzis, de aici şi revolta localnicilor.
Guvernul Tăriceanu a decis să desfiinţeze concesionările din Deltă şi să redea resursa pescarilor. Astfel, în 2005, a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, instituţie care a preluat resursa piscicolă din Delta Dunării din patrimoniul Administraţiei Rezervaţiei. Primul preşedinte al A.N.P.A., Gheorghe Ştefan, a venit cu ceva propuneri de la centru, însă total inaplicabile aici. Acesta spunea că “pescarii trebuie să fie paznicii pescarilor”, teorie democrată care nu a putut fi aplicată, din motive lesne de înţeles. Cine ar putea crede că un pescar din orice localitate a Deltei ar fi în stare să spună instituţiilor de control că vecinul, prietenul sau fratele său a braconat?
“Păi da, am braconat şi care e problema? Trebuie să trăiesc, ce-mi pasă mie de resursă. Îmi spuneţi mie unul care nu a braconat până acum? Să ştiţi că nu există, de-aia nici nu o să spună despre mine nimic”. (pescar)
Mai mult decât atât, unii reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră şi A.N.P.A. sau de la alte organisme abilitate să combată braconajul piscicol, locuiesc chiar în Deltă şi e la fel de crezut că vor interveni în forţă împotriva pescarilor care încalcă legea. Din această cauză, teoria foarte liberală a fostului preşedinte A.N.P.A. nu a funcţionat şi de aici creşterea alarmantă a acestui fenomen.
“Eu am lucrat în Poliţia de Frontieră timp de 27 de ani şi acum sunt pensionar, locuiesc la Periprava. Nu mi-ar fi frică să spun cine sunt braconierii pentru că meseria mea a fost de aşa natură. Pot să vă spun că în zona în care locuiesc oamenii sunt mai cuminţi şi nu se braconează ca pe braţele Sulina sau Sfântu Gheorghe. Noi am avut acţiuni antibraconaj la Mila 23 şi pot să vă spun că acolo sunt cele mai mari probleme, n-au nici un stăpân şi nu le e teamă de nimic.
La Peripirava am mai prins braconieri dar nu cu curent electric, mai mult cu plase monofilament. La Mila 23 în schimb nu au teamă de nimic”. (fost poliţist de frontieră, acum pensionar, Valentin Burlacu)
Tot în perioada guvernării Tăriceanu s-a lansat ideea interzicerii pescuitului industrial ca posibilă soluţie pentru eradicarea braconajului. Ideea a fost puternic contestată de populaţia locală deşi studiile ştiinţifice ale Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării arătau că resursa de peşte este în mare pericol şi că anumite specii ar putea dispărea din Rezervaţie. Până la urmă, pierderea singurului venit a fost o problemă mult mai mare pentru pescari, fie ei cu acte în regulă sau braconieri, decât dispariţia unei specii de peşte. Cui îi mai păsa că “balta nu mai are peşte”? Din motive electorale sau din alte motive mai omeneşti, chiar autorităţile locale din Tulcea s-au declarat împotriva măsurilor pe care Tăriceanu voia să le aplice.
“Normal că îi ştiu pe cei care braconează, însă n-o să fac o declaraţie la Agenţia Naţională de Pescuit sau la A.R.B.D.D. Sunt împotriva braconajului şi cred că a atins cote alarmante, dar nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla dacă le-aş spune numele. Nu e vorba că iau bătaie sau de ameninţări, ci o să-mi dea foc la barcă şi vă spun eu că a costat destul de mult. Ce soluţie aş vedea? Până la urmă şi braconierii sunt oameni şi le e frică atunci când e vorba de măsuri agresive împotriva lor”, spune un operator turistic din Delta Dunării” (operator de turism din Delta Dunării)
Ce a urmat? Schimbarea guvernatorului Paul Cononov cu Liviu Mihaiu a fost o reală problemă pentru braconierii din Deltă pentru că era cunoscut ca protestatar fervent împotriva braconajului din perioada când era preşe­dinte al organizaţiei nongu­vernamentale “Salvaţi Delta” iar propaganda societăţii civile a fost cât se poate de serioasă şi deloc de ignorat. Pe scurt, Mihaiu a înmulţit controalele antibraconaj, a scos din depozite “artileria grea” şi a mobilizat toate instituţiile de control. De fapt, prioritatea declarată a acestuia, în mandatul de guvernator, a fost ca braconierii să răspundă penal pentru ceea ce fac. Protestele guvernatorului Mihaiu au fost şi împotriva instituţiilor de control şi a Procuraturii, spunând că primii nu-şi fac treaba la capacitate maximă iar de procurori că au cerut arestarea braconierilor. Ba mai mult, Liviu Mihaiu a folosit elicoptere pentru depistarea celor care încălcau legea, mai mult pentru intimidarea infractorilor.
“Fostul guvernator Mihaiu avea ceva cu noi. A pornit o campanie împotriva braconajului, dar în ochii dânsului cred că braconierii erau numai localnicii. Poate de la Tulcea nu s-a văzut prea bine asta” (primarul comunei Crişan, Vaniuşa Artimov)
Actualul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, Valentin Bucsz, nu şi-a formulat încă soluţiile pentru combaterea braconajului piscicol din Delta Dunării, însă se spune că acesta ar fi adeptul conce­sionării resursei. Nu se ştie însă dacă va aplica aceeaşi măsură atât de contestată în perioada guver­nului Năstase.
Combaterea braconajului piscicol rămâne o adevărată provocare pentru cei care au condus instituţiile statului. Deşi s-au consumat tone de hârtie pentru găsirea unor soluţii viabile, în realitate niciuna nu poate fi aplicată în Delta Dunării. Rămân doar mijloacele coercitive prin care pescarii din Deltă să fie convinşi, evident prin creşterea nivelului de trai, să nu mai pescuiască ilegal. Altfel, nimic nu merge.

La nici cinci luni de la numire, Liviu Mihaiu a fost revocat ieri din funcţia de guvernator al Deltei Dunării, locul său fiind luat de Grigore Baboianu, membru PDL şi director executiv al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

„Această decizie a fost discutată de la bun început de coaliţie“, a explicat ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, precizând că este vorba de o hotărâre politică.

„Probabil că guvernul Boc a găsit un om cu care să mă înlocuiască, un profesionist, ca toţi cei din administraţie, fapt pe care nu pot decât să-l aplaud îndelung. Sau poate este sistemul ticăloşit. Nu ştiu“, a comentat, pentru EVZ, Mihaiu, înainte de anunţul oficial al revocării.

„Un bun specialist, dar va fi mâncat de rechini“

Fostul ministru al mediului, Attila Korodi, s-a arătat surprins de revocarea lui Mihaiu şi a comentat că Baboianu „este un bun specialist şi un om onest, însă din păcate va fi mâncat de rechini“. „E un bun specialist în biodiversitate, e ca o eminenţă cenuşie. Însă nu e funcţionar public şi nici nu s-a evidenţiat prin poziţii ferme. Din păcate, nu va putea face mare lucru, pentru că nu va avea puterea să-şi impună punctele de vedere“, a spus Korodi.

Cât îl priveşte pe Liviu Mihaiu, fostul ministru a apreciat că acesta a fost omul „prin intermediul căruia poziţia de guvernator al Deltei fusese scoasă din sfera politicului“. De altfel, Korodi, alături de eurodeputatul Magor Csibi, i-a trimis ieri-dimineaţă premierului Emil Boc o scrisoare în care îi cerea să revină asupra deciziei şi să-l reconfirme pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Protest al societăţii civile

Tot ieri, 20 de ONG-uri de mediu, între care Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Greenpeace România, Eco-Pontica sau Mare Nostrum, au trimis o scrisoare deschisă premierului Boc şi ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, în care cereau păstrarea în funcţie a lui Liviu Mihaiu.

Potrivit scrisorii, principalele rezultate ale acţiunilor întreprinse de acesta au fost interzicerea pescuitului speciilor de sturioni pe zece ani, interzicerea concesiunilor piscicole din Delta Dunării, deblocarea sumelor de bani necesare reconstrucţiei ecologice a Deltei şi campanii împotriva braconajului.

Scris de Florenţa GAVRILĂ
Marţi, 24 Februarie 2009 15:51
Administraţia Rezerva­ţiei Biosferei Delta Dunării a ridicat dreptul de a vâna Asociaţiei Judeţene a Vâ­­nătorilor şi Pescarilor Spor­tivi din Tulcea. Potrivit guvernatorului R.B.D.D., Grigore Baboianu, decizia vine după ce A.J.V.P.S. nu a raportat activitatea.
“A.J.V.P.S. ar fi trebuit să ne raporteze activităţile desfăşurate, dar cât timp acest lucru nu s-a întâm­plat, în următoarele 30 de zile Asociaţia nu-şi va putea desfăşura activitatea“, a spus guvernatorul R.B.D.D., Grigore Baboianu. Potrivit Legii Rezer­vaţiei, activităţile de vânătoare desfăşurate în perimetru Rezervaţiei Bio­sferei nu se pot desfăşura decât cu prezenţa agenţilor ecologi din Adminis­traţie care verifică dacă punctele înscrise în auto­ri­zaţiile de me­diu sunt respectate de cei care desfă­şoară partidele de vânătoare. De ase­me­nea, reprezentanţii Asociaţiei au obli­gaţia de a raporta numărul animalelor vânate în Delta Dunării şi perioada când au loc acţiunile de vânătoare.
De la începutul anului, Administraţia Rezervaţiei a emis avize de mediu pentru cinci asociaţii de vânătoare. A.J.V.P.S. Tulcea are cele mai multe fonduri de vânătoare din Deltă.