Incompetența și haosul din Guvernul român afectează în mod ireversibil una dintre cele mai importante zone umede naturale din Europa – Delta Dunării

Delta Dunării, Rezervație a Biosferei – un nume care pentru unii din noi semnifică un colț de natură încă sălbatic, puțin atins de mâna omului, care merită toate eforturile pentru a fi protejat. Dar, din păcate nu același lucru înseamnă și pentru autoritățile române care au obligația de a elabora acte normative și măsuri de gestionare adecvate care să asigure un statut de protecție corespunzător pentru această zonă și nu numai.

Acum câteva săptămâni Societatea Ornitologică Română a realizat un comunicat de presă în care s-a descris foarte succint situația actuală a legii Deltei Dunării. Într-o singură frază putem reda din nou mesajul acelui comunicat de presă: că deși din anul 2006 se încearcă îmbunătățirea legii Deltei Dunării/armonizarea sa cu legislația europeană prin propuneri de proiecte de lege noi, acestea de fiecare dată au fost blocate ori la nivelul Ministerelor (cum ar fi Ministerul Agriculturii care a respins de fiecare data proiectul de lege), ori procedura a fost suspendată sau respinsă de către Camera Deputaților. Ultima tentativă a unor deputați (foarte puțini de genul acesta) de a obține o lege care să corespundă cerințelor legislative de mediu ale Uniunii Europene și să asigure un statut adecvat de protecție a început în luna aprilie anul acesta, dar din păcăte și acest proiect de lege, ca și cele anterioare a avut aceeași soarta fiind respins de Camera Deputaților în data de 9 noiembrie 2009 (nr. de voturi: DA – 29, NU 42 și AB – 4).

Întrebarea la care poate fiecare din noi stie răspunsul este DE CE? De ce o lege care are rolul de a proteja una dintre cele mai importante zone umede din Europa, cu statut multiplu de protecție nu poate fi aprobată? Iar alte hotărâri precum cea în care pescuitul la sturioni nu mai este interzis sau cele care favorizează dezvoltarea turismului pe teritoriul Deltei sunt aprobate.

Este la fel de important să menționăm că același lucru este valabil și pentru planul de management al Deltei Dunării, pentru perioada 2007 – 2012, al cărui proces de aprobare a început din 2008 și nu este finalizat, deși suntem la sfârșitul anului 2009.

Prin acest comunicat de presă dorim să facem apel la toate ONG-rile de mediu, la organizaţiile civice şi la mass-media să se alăture protestului nostru pentru restabilirea unui cadrul legal unitar și eficient pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Contact:

Marina Cazacu,

Danube Casework Officer, SOR

marina.cazacu@ sor.ro, www.sor.ro

Tel. 0771 576419

Societatea Ornitologica Romana

Bd. Kogalniceanu nr. 49, sc. A, ap. 8

sector 5, Bucuresti

tel:0314255657

fax:0314255656

E-mail office@sor.ro

Reglementarile privind pescuitul sportiv nu sunt destul de aspre pentru a stopa distrugerea faunei piscicole aflate sub protectie ecologica.

In plus
, numarul agentilor ecologici este prea mic pentru a putea supraveghea nonstop teritoriile protejate din Delta.

Dupa ce administratia rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a primit administrarea
resurselor piscicole din Delta, conducerea acestei institutii a pus tunul pe pescuitul sportiv. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca pentru zonele strict
protejate si cele tampon de pe teritoriul rezervatiei pescuitul sportiv este mai periculos decat cel comercial. “Activitatea pescarilor profesionisti este reglementata strict, iar incalcarea regulilor legale are sanctiuni foarte dure, inclusiv pierderea dreptului de a pescui, ceea ce echivaleaza cu somajul. In privinta pescuitului sportiv, legislatia este ambigua si favorabila celor care practica acest sport. Administratorul resurselor piscicole din
Delta nu emite permise de pescuit pentru sportivi
si ca atare nici nu le poate anula daca se constata incalcarea legislatiei. Tinta
pescarilor sportivi sunt trofeele, adica pestii cei mai mari din speciile cele mai valoroase economic.

Folosind scule sofisticate, pescarii sportivi pescuiesc doar reproducatorii din cele mai valoroase specii din Delta, aducand astfel prejudicii serioase populatiei piscicole din respectiva zona aflata sub protectie ecologica”, a declarat acesta.
Desi Delta se afla sub protectie ecologica, pescarii sportivi nu au obligatia sa redea mediului acvatic natural
capturile piscicole pe care le fac, cum se intampla in toate ariile protejate din lume, unde pescuitul sportiv este permis. Guvernatorul Baboianu a mai declarat ca pescarii sportivi care vin in Delta patrund frecvent in zonele aflate sub protectie ecologica stricta si pescuiesc cantitati apreciabile, desi accesul in respectivele zone este strict interzis.
“Numarul mic de agenti ecologi pe care-i avem pe teritoriul rezervatiei nu ne permite sa supraveghem, 24 din 24 de ore, intregul teritoriu al zonelor strict protejate pentru a preintampina astfel de agresiuni”, a conchis acesta.

Garda de Mediu solicita daramarea unui schit de calugari construit ilegal in preajma unei colonii de pelicani.
Drept replica, ARBDD face demersuri pentru
autorizarea constructiei.

Reprezentantii mai multor organizatii neguvernamentale de protectie a mediului au dezvaluit ca Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii clameaza actiunile pe care le-ar derula pentru protejarea zonelor strict protejate si cele tampon din Delta, dar actioneaza pe dos. Un astfel de caz dezvaluit de ONG-uri este cel al unei
manastiri care se construieste in zona
Crasnicol, aflata sub protectie ecologica speciala. Reamintim ca in aceasta zona, aflata in preajma uneia dintre cele mai mari colonii de pelicani din Delta, vara trecuta, calugarii de rit vechi
din zona Chilia Veche au inceput sa construieasca o manastire fara autorizatie de construire si de mediu. santierul a fost descoperit de comisarii Garzii de Mediu in luna iulie 2009. Costel Ifrim, comisarul-sef al Comisariatului ARBDD al Garzii de Mediu, a declarat: “Am trimis procesul verbal de constatare a ilegalitatii la ARBDD, dar nu am primit un raspuns
privind masurile pe care le-am solicitat pentru intrarea in legalitate.

Am solicitat sa fie demolata cladirea inceputa pentru ca intr-o zona-tampon, in preajma unei colonii de pelicani, nu se poate infiinta o manastire”. ARBDD, in loc sa ia act de solicitarea Garzii de Mediu si sa dispuna Manastirii Sfantul Atanasie din Chilia Veche, care si-a revendicat constructia descoperita de Garda de Mediu, sa inchida santierul de la Crasnicol si sa repare prejudiciile de mediu aduse acelei zone salbatice, a demarat procedurile de autorizare a constructiei amintite. Conform deciziei 170/2009, ARBDD a aprobat inceperea procesului de evaluare
a planului de urbanism care vizeaza construirea schitului de calugari de la Crasnicol, solicitand realizarea evaluarii impactului de mediu a acestei investitii
.

Opinia specialistilor
Ornitologul Kiss Botond sustine ca “legislatia de mediu interzice realizarea unor investitii in zonele strict protejate si in cele tampon din ariile protejate. Aceasta legislatie obliga ARBDD sa respinga, din capul locului, orice constructie in aceste zone. Solicitarea unui studiu de impact de mediu constituie un prim pas spre autorizarea schitului care aduce grave prejudicii mediului salbatic in care se afla colonia de pelicani”.

Conducerea ARBDD motiveaza deschiderea procedurii de autorizare a constructiei de la Crasnicol cu o prevedere legala care stipuleaza ca solicitarea de autorizare de mediu nu poate fi respinsa de principiu, ci dupa ce se realizeaza un studiu de impact. Ornitologii sustin contrariul, afirmand ca refuzul ARBDD putea fi emis imediat pentru ca manastirea din Chilia Veche a inceput constructia fara sa solicite autorizatie de mediu si de construire, iar terenul pe care se afla santierul apartine chiar ARBDD, dar aceasta institutie nu-l revendica.

Festivalul isi pastreaza si in 2009 atat structura sa competitionala cu lungmetraj, scurtmetraj fictiune si scurtmetraj animatie, cat si programul Eco Docs, initiat in 2007, in cadrul caruia se vor prezenta productii recente despre problemele globale cu care se confrunta astazi omenirea.

Anul acesta, festivalul va relua programul dedicat filmelor romanesti – scurt si mediumetraje, documentare scurte si lungmetraje.

Inceput anul trecut, mandatul selectorului Ludmila Cvikova, unul dintre selectorii Festivalului de Film de la Rotterdam, continua si in 2009. Ludmila Cvikova va include in competitia din acest an sapte titluri care vor concura pentru Marele Premiu al Festivalului Anonimul – premiu acordat exclusiv pe baza voturilor exprimate de publicul prezent la Festival si care este in valoare de 3.000 USD.

Titlurile din competitia de lungmetraj vor fi anuntate dupa 15 iulie 2009. Competitia de scurtmetraj cuprinde 24 de scurtmetraje de fictiune si 18 scurtmetraje de animatie care concureaza pentru: Premiul publicului pentru cel mai bun scurtmetraj de fictiune, Premiul publicului pentru cel mai bun scurtmetraj de animatie si Premiul Ovidiu Bose Pastina pentru scurtmetraj acordat de Fundatia Anonimul. Fiecare din cele trei premii are o valoare de 1.000 USD.

In acest an, festivalul a primit un numar total de aproape 300 de scurtmetraje de fictiune si animatie din 37 de tari. La acestea s-au adaugat 45 de scurtmetraje romanesti. Inscrierile s-au deschis in februarie 2009 si s-au incheiat pe data de 8 iunie 2009.

Selectia va fi facuta de criticul de film Irina Margareta Nistor si de Ludmila Cvikova, care vor alege cele 24, respectiv 18 scurtmetraje din competitie. Titlurile din competitia de scurtmetraj de fictiune si animatie vor fi anuntate dupa 15 iulie 2009.