An very interesting web site about the dalmatian pelican you can see to the following adresse:

www.dalmatianpelican.ro

Many informations, also in english, many pictures.

You can see the difference of people, some of them killing pelicans,some of them protect the birs..We are all of us HUMANS?

pescuit in delta dunarii.braconieri..

Pescuitul ilegal în Delta Dunării este una dintre problemele pe care guvernele de până acum nu au reuşit să o rezolve

Aproape orice pescar autorizat din Rezervaţie a braconat cel puţin o dată în viaţă * Cei care braconează mai puţin nu îşi vor trăda colegii numai cu pretextul că “resursa piscicolă este ameninţată cu dispariţia”
Soluţii neaplicabile
Sub pretextul combaterii braconajului piscicol, fiecare guvern a aplicat anumite metode, mai mult sau mai puţin ortodoxe. Astfel, în 2001, Guvernul Năstase a concesionat resursa piscicolă din Delta Dunării aflată în “patrimoniul” Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Nu ştim dacă guvernatorul de atunci, Virgil Munteanu, a fost de acord cu o astfel de soluţie, însă a aplicat-o. Cert este că pescarii din Deltă îi acuzau pe concesionarii resursei piscicole, printre care firme conduse de Robert Răduţă, Alexandru Bittner, Dan Verbina sau Amorel Vătămăneanu, că au un comportament dictatorial şi că au devenit sclavi ai unui “sistem ticăloşit”. Veniturile pescarilor erau foarte mici, de aici şi sărăcia lucie din Deltă. Problema a fost că cei care au concesionat doar resursa piscicolă au pus monopol şi asupra accesului în zonele înscrise în contracte, măsură ilegală. Multe lucii de apă din Rezervaţie au fost îngrădite, iar accesul pescarilor în acele zone era strict interzis, de aici şi revolta localnicilor.
Guvernul Tăriceanu a decis să desfiinţeze concesionările din Deltă şi să redea resursa pescarilor. Astfel, în 2005, a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, instituţie care a preluat resursa piscicolă din Delta Dunării din patrimoniul Administraţiei Rezervaţiei. Primul preşedinte al A.N.P.A., Gheorghe Ştefan, a venit cu ceva propuneri de la centru, însă total inaplicabile aici. Acesta spunea că “pescarii trebuie să fie paznicii pescarilor”, teorie democrată care nu a putut fi aplicată, din motive lesne de înţeles. Cine ar putea crede că un pescar din orice localitate a Deltei ar fi în stare să spună instituţiilor de control că vecinul, prietenul sau fratele său a braconat?
“Păi da, am braconat şi care e problema? Trebuie să trăiesc, ce-mi pasă mie de resursă. Îmi spuneţi mie unul care nu a braconat până acum? Să ştiţi că nu există, de-aia nici nu o să spună despre mine nimic”. (pescar)
Mai mult decât atât, unii reprezentanţi ai Poliţiei de Frontieră şi A.N.P.A. sau de la alte organisme abilitate să combată braconajul piscicol, locuiesc chiar în Deltă şi e la fel de crezut că vor interveni în forţă împotriva pescarilor care încalcă legea. Din această cauză, teoria foarte liberală a fostului preşedinte A.N.P.A. nu a funcţionat şi de aici creşterea alarmantă a acestui fenomen.
“Eu am lucrat în Poliţia de Frontieră timp de 27 de ani şi acum sunt pensionar, locuiesc la Periprava. Nu mi-ar fi frică să spun cine sunt braconierii pentru că meseria mea a fost de aşa natură. Pot să vă spun că în zona în care locuiesc oamenii sunt mai cuminţi şi nu se braconează ca pe braţele Sulina sau Sfântu Gheorghe. Noi am avut acţiuni antibraconaj la Mila 23 şi pot să vă spun că acolo sunt cele mai mari probleme, n-au nici un stăpân şi nu le e teamă de nimic.
La Peripirava am mai prins braconieri dar nu cu curent electric, mai mult cu plase monofilament. La Mila 23 în schimb nu au teamă de nimic”. (fost poliţist de frontieră, acum pensionar, Valentin Burlacu)
Tot în perioada guvernării Tăriceanu s-a lansat ideea interzicerii pescuitului industrial ca posibilă soluţie pentru eradicarea braconajului. Ideea a fost puternic contestată de populaţia locală deşi studiile ştiinţifice ale Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării arătau că resursa de peşte este în mare pericol şi că anumite specii ar putea dispărea din Rezervaţie. Până la urmă, pierderea singurului venit a fost o problemă mult mai mare pentru pescari, fie ei cu acte în regulă sau braconieri, decât dispariţia unei specii de peşte. Cui îi mai păsa că “balta nu mai are peşte”? Din motive electorale sau din alte motive mai omeneşti, chiar autorităţile locale din Tulcea s-au declarat împotriva măsurilor pe care Tăriceanu voia să le aplice.
“Normal că îi ştiu pe cei care braconează, însă n-o să fac o declaraţie la Agenţia Naţională de Pescuit sau la A.R.B.D.D. Sunt împotriva braconajului şi cred că a atins cote alarmante, dar nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar putea întâmpla dacă le-aş spune numele. Nu e vorba că iau bătaie sau de ameninţări, ci o să-mi dea foc la barcă şi vă spun eu că a costat destul de mult. Ce soluţie aş vedea? Până la urmă şi braconierii sunt oameni şi le e frică atunci când e vorba de măsuri agresive împotriva lor”, spune un operator turistic din Delta Dunării” (operator de turism din Delta Dunării)
Ce a urmat? Schimbarea guvernatorului Paul Cononov cu Liviu Mihaiu a fost o reală problemă pentru braconierii din Deltă pentru că era cunoscut ca protestatar fervent împotriva braconajului din perioada când era preşe­dinte al organizaţiei nongu­vernamentale “Salvaţi Delta” iar propaganda societăţii civile a fost cât se poate de serioasă şi deloc de ignorat. Pe scurt, Mihaiu a înmulţit controalele antibraconaj, a scos din depozite “artileria grea” şi a mobilizat toate instituţiile de control. De fapt, prioritatea declarată a acestuia, în mandatul de guvernator, a fost ca braconierii să răspundă penal pentru ceea ce fac. Protestele guvernatorului Mihaiu au fost şi împotriva instituţiilor de control şi a Procuraturii, spunând că primii nu-şi fac treaba la capacitate maximă iar de procurori că au cerut arestarea braconierilor. Ba mai mult, Liviu Mihaiu a folosit elicoptere pentru depistarea celor care încălcau legea, mai mult pentru intimidarea infractorilor.
“Fostul guvernator Mihaiu avea ceva cu noi. A pornit o campanie împotriva braconajului, dar în ochii dânsului cred că braconierii erau numai localnicii. Poate de la Tulcea nu s-a văzut prea bine asta” (primarul comunei Crişan, Vaniuşa Artimov)
Actualul preşedinte al Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, Valentin Bucsz, nu şi-a formulat încă soluţiile pentru combaterea braconajului piscicol din Delta Dunării, însă se spune că acesta ar fi adeptul conce­sionării resursei. Nu se ştie însă dacă va aplica aceeaşi măsură atât de contestată în perioada guver­nului Năstase.
Combaterea braconajului piscicol rămâne o adevărată provocare pentru cei care au condus instituţiile statului. Deşi s-au consumat tone de hârtie pentru găsirea unor soluţii viabile, în realitate niciuna nu poate fi aplicată în Delta Dunării. Rămân doar mijloacele coercitive prin care pescarii din Deltă să fie convinşi, evident prin creşterea nivelului de trai, să nu mai pescuiască ilegal. Altfel, nimic nu merge.

La nici cinci luni de la numire, Liviu Mihaiu a fost revocat ieri din funcţia de guvernator al Deltei Dunării, locul său fiind luat de Grigore Baboianu, membru PDL şi director executiv al Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

„Această decizie a fost discutată de la bun început de coaliţie“, a explicat ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, precizând că este vorba de o hotărâre politică.

„Probabil că guvernul Boc a găsit un om cu care să mă înlocuiască, un profesionist, ca toţi cei din administraţie, fapt pe care nu pot decât să-l aplaud îndelung. Sau poate este sistemul ticăloşit. Nu ştiu“, a comentat, pentru EVZ, Mihaiu, înainte de anunţul oficial al revocării.

„Un bun specialist, dar va fi mâncat de rechini“

Fostul ministru al mediului, Attila Korodi, s-a arătat surprins de revocarea lui Mihaiu şi a comentat că Baboianu „este un bun specialist şi un om onest, însă din păcate va fi mâncat de rechini“. „E un bun specialist în biodiversitate, e ca o eminenţă cenuşie. Însă nu e funcţionar public şi nici nu s-a evidenţiat prin poziţii ferme. Din păcate, nu va putea face mare lucru, pentru că nu va avea puterea să-şi impună punctele de vedere“, a spus Korodi.

Cât îl priveşte pe Liviu Mihaiu, fostul ministru a apreciat că acesta a fost omul „prin intermediul căruia poziţia de guvernator al Deltei fusese scoasă din sfera politicului“. De altfel, Korodi, alături de eurodeputatul Magor Csibi, i-a trimis ieri-dimineaţă premierului Emil Boc o scrisoare în care îi cerea să revină asupra deciziei şi să-l reconfirme pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

Protest al societăţii civile

Tot ieri, 20 de ONG-uri de mediu, între care Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, Greenpeace România, Eco-Pontica sau Mare Nostrum, au trimis o scrisoare deschisă premierului Boc şi ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, în care cereau păstrarea în funcţie a lui Liviu Mihaiu.

Potrivit scrisorii, principalele rezultate ale acţiunilor întreprinse de acesta au fost interzicerea pescuitului speciilor de sturioni pe zece ani, interzicerea concesiunilor piscicole din Delta Dunării, deblocarea sumelor de bani necesare reconstrucţiei ecologice a Deltei şi campanii împotriva braconajului.

Scris de Florenţa GAVRILĂ
Marţi, 24 Februarie 2009 15:51
Administraţia Rezerva­ţiei Biosferei Delta Dunării a ridicat dreptul de a vâna Asociaţiei Judeţene a Vâ­­nătorilor şi Pescarilor Spor­tivi din Tulcea. Potrivit guvernatorului R.B.D.D., Grigore Baboianu, decizia vine după ce A.J.V.P.S. nu a raportat activitatea.
“A.J.V.P.S. ar fi trebuit să ne raporteze activităţile desfăşurate, dar cât timp acest lucru nu s-a întâm­plat, în următoarele 30 de zile Asociaţia nu-şi va putea desfăşura activitatea“, a spus guvernatorul R.B.D.D., Grigore Baboianu. Potrivit Legii Rezer­vaţiei, activităţile de vânătoare desfăşurate în perimetru Rezervaţiei Bio­sferei nu se pot desfăşura decât cu prezenţa agenţilor ecologi din Adminis­traţie care verifică dacă punctele înscrise în auto­ri­zaţiile de me­diu sunt respectate de cei care desfă­şoară partidele de vânătoare. De ase­me­nea, reprezentanţii Asociaţiei au obli­gaţia de a raporta numărul animalelor vânate în Delta Dunării şi perioada când au loc acţiunile de vânătoare.
De la începutul anului, Administraţia Rezervaţiei a emis avize de mediu pentru cinci asociaţii de vânătoare. A.J.V.P.S. Tulcea are cele mai multe fonduri de vânătoare din Deltă.

Sub aceastA zodie apocaliptica vine si solutia anti-criza comunicata ieri de prof. univ. dr. Dan Voiculescu, vice-presedinte al Senatului Romaniei, membru al unui partid aflat acum la guvernare: concesionarea Deltei Dunarii pe 300 de milioane de euro.

Nici macar banc prost nu se poate crede ca e, din moment ce afirmatia a fost rostita intr-un cadru solemn stiintific, patronat de Academia Romana. E abracadabrant, fantas­magoric si iarasi ne scoate din randul tarilor civilizate. Concesionarea unei parti a teritoriului national este un procedeu specific tarilor sub-sub-dezvoltate din perioada post-coloniala, cu deosebire a celor din Africa.

Dar, istoric vorbind, niciodata vreo tara europeana, din astea de s-ar zice ca suntem colegi la NATO si UE, nu ar putea permite evocarea unei asemenea posibili­tati. Cu nici un pret. In nici un fel de situatie. Ce propune dl. Dan Voiculescu sa fie concesionat? Pur si simplu, o parte integranta a ceea ce, constitutional, este parte integranta a teritoriului tarii. O aberatie? Pai atunci de ce, pe acelasi principiu, nu concesionam pe o perioada oarecare, cui o avea banii necesari, si tinutul secuiesc, spre exemplu? Povestea insa devine cu totul peri­culoasa si pasibila de multiple intrebari, atunci cand concesionarea asta a Deltei ar reveni cui oare? Cine va fi investitorul providential? Cineva dintr-o tara fosta frate mai mare al Romaniei? Venit din alta parte, investind profitabil petrodolari? Foarte interesant de aflat raspunsul, pentru ca Delta Dunarii reprezinta un teritoriu de granita al UE si NATO.

In acest caz, prezumtivului concesionar i se va servi la pachet si o neasteptata vecinatate cu baza strategica de la Mihail Kogalniceanu, ultima baza militara importanta din strategia de aparare a frontului estic al Aliantei Atlanticului de Nord. Din aceasta perspectiva, concesionarea ar fi extrem de tentanta pentru o anumita categorie foarte speciala de investi­tori care, cu siguranta, ar putea licita cu mult peste acest pret minuscul de pornire.

Multi ar plati banii astia doar in speranta ca, fiind concesio­nari, si-ar putea pune in weekend, in barca de pescuit, cateva lansatoare mobile de rachete cu raza scurta de actiune sau sa amplaseze o instalatie de ascultare cu o raza de actiune mica, pana in 200 de km.

Dar suficienta… Numai perspectiva ca asa ceva ar fi posibil va starni panica la Cartierul general al NATO si la Comandamentul militar al UE. Pe de alta parte, vorbim despre o posibila concesionare a unui teritoriu pentru care Romania s-a batut ani de zile sa-l puna pe lista UNESCO a monumentelor naturale protejate si a siturilor unicat. Iar acum ne-am tampit brusc si ce facem? Con­cesionam Delta si oferim un model de-a dreptul dement.

Banuiti oare ca cineva ne va trata altfel? Banuiti cumva ca, pentru a iesi din criza, Franta va concesiona zona Luvrului, Egiptul pe cea a Piramidelor sau China Marele Zid?

DacA asta este propunerea anticriza a Romaniei, atunci ne mai miram ca suntem de rasul tuturor si toti ne trateaza cu condescen­denta acordata in tarile democratice cate­goriilor speciale de handica­pati care beneficiaza de protectie legala? Si dacA Asta este modelul rationamentului, el ar putea sa fie extins si spre alte zone. Sigur, ne putem gandi la Tara Secuilor, dar de ce nu si Maramuresul istoric sau manastirile din Moldova? De ce Delta Dunarii si numai Delta Dunarii? Incepem sa ne jucam cu lopatica intr-un spatiu extrem de primejdios si rezultatele ar putea deveni, extrem de rapid, incontrolabile si sa provoace scandaluri diplomatice pe langa care relatia noastra cu Italia sa fie parfum de trandafiri.

Delta Dunării se află pe lista de nominalizari în competiţia pentru cele şapte noi minuni naturale ale lumii. Cu toate acestea, concursul ar putea fi pierdut pentru că nimeni nu a aplicat pentru un Comitet Oficial de Susţinere a Deltei, aşa cum prevedea procedura.
Campania “Cele şapte noi minuni naturale ale lumii” are trei faze: calificarea naţională, faza nominalizărilor şi faza finală. Votul din faza nomina­lizărilor va continua până la 7 iulie 2009, iar grupul de experţi, sub conducerea profesorului Federico Mayor, fostul director general al UNESCO, va studia primii 77 de nominalizaţi şi va alege 21 de finalişti. În iulie 2009, cei 21 de finalişti vor fi supuşi votului public până în anul 2011, când vor fi alese noile mi­nuni naturale ale lumii.
Până acum, au fost nomina­lizate pentru “Cele şapte noi mi­nuni naturale ale lumii” aproape 300 de situri naturale, toate no­minalizările referindu-se la situri sau monumente naturale care nu au fost create sau alterate semnificativ de oameni din motive estetice.Delta Dunării se află pe lista de nominalizari în competiţia pentru cele şapte noi minuni naturale ale lumii. Cu toate acestea, concursul ar putea fi pierdut pentru că nimeni nu a aplicat pentru un Comitet Oficial de Susţinere a Deltei, aşa cum prevedea procedura.
Campania “Cele şapte noi minuni naturale ale lumii” are trei faze: calificarea naţională, faza nominalizărilor şi faza finală. Votul din faza nomina­lizărilor va continua până la 7 iulie 2009, iar grupul de experţi, sub conducerea profesorului Federico Mayor, fostul director general al UNESCO, va studia primii 77 de nominalizaţi şi va alege 21 de finalişti. În iulie 2009, cei 21 de finalişti vor fi supuşi votului public până în anul 2011, când vor fi alese noile mi­nuni naturale ale lumii.
Până acum, au fost nomina­lizate pentru “Cele şapte noi mi­nuni naturale ale lumii” aproape 300 de situri naturale, toate no­minalizările referindu-se la situri sau monumente naturale care nu au fost create sau alterate semnificativ de oameni din motive estetice.

salve..
am refacut vechiul web site www.chettusia.com
arata mai bine, mai caldut, mai informat