iubesc delta,acest colt superb de natura..iubesc misterele ei,canalele si linistea stufului..

de oriunde,de nicaieri,locuitorii deltei,inaripati,frumosi,salbateci,isi iau zborul catre alt ochi de apa.

din iarna avem un cocosar,invazia lor m-a impresionat in sezonul rece.

inchei cu un alt oaspete de iarna..

a venit primavara,cam timida evident….iesiri sunt destule,foto cateva bunicele…

abia astept sa ies,sa redescoper nebunia canalelor si a pasarilor..

…in una dintre ultimile iesiri am gasit si o ciocanitoare pestrita mica…una dintre preferatele mele..

iata si sora acesteia,o ciocanitoare sura

din aceeasi familie,ciocanitoarea de gradina

inchei articolul cu sora lor cea mare,ciocanitoarea neagra..
apropos,stiu cateva cuiburi sigure in delta..

e iarna si in ceasta perioada Delta Dunarii ofera frumoase peisaje pentru fotografie.
a fost zapada,canalele inghetate,lacurile bocna de gheata pe suprafata carreia isi gaseau adapost diverse pasari..

nu au lipsit pasarile…iernaticele,venite de peste tot, cautand adapost in delta noastra..

ciufii de padure n-au fostsi singura atractie..

Turiştii vor plăti începând din acest an un tarif de vizitare a Deltei Dunării doar Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) din Tulcea, după ce până în prezent plăteau o taxă de 10 lei percepută de Consiliul Judeţean (CJ). Astfel, turiştii vor plăti 5 lei pe zi, 15 lei pe săptămână sau 30 de lei pe an, CJ Tulcea urmând să încaseze începând din acest an doar de la agenţii economici cu profil turistic din Delta Dunării o taxă anuală de 30 lei pe locul de cazare. „Acum am limpezit lucrurile. De 17 ani, CJ nu a valorificat oportunitatea legală de a atrage venituri din autorizarea activităţilor de valorificare a resurselor”, susţine guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu.

Cât era taxa în anii trecuţi

De aproape trei ani, taxa percepută de CJ turiştilor care doresc să viziteze Delta Dunării a fost de 10 lei, elevii, copiii, studenţii, persoanele cu dizabilităţi, veteranii de război, foştii deţinuţi politici, urmaşii eroilor martiri şi răniţii din Revoluţia din Decembrie 1989 fiind scutiţi. Prin Ordinul nr. 610 din mai 2009 al ministrului Mediului, pentru obţinerea unui permis de acces în Delta Dunării un turist trebuia să plătească, începând din iunie, 20 de lei la ARBDD. După o lună, ministerul a revenit asupra deciziei şi a suspendat taxa care îi nemulţumea pe operatorii privaţi şi pe turişti, în condiţiile în care aceasta se suprapunea cu cea percepută de CJ Tulcea. Tot începând din acest an, conform OUG 127 din 31 decembrie 2010, taxele de autorizare pentru desfăşurarea activităţilor economice, de turism şi agrement în peri-me-trul RBDD se împart în mod egal între bugetul judeţului şi bugetele locale, proporţional cu numărul autorizaţiilor emise persoanelor de pe raza unităţilor respective. Astfel, atât conducerea ARBDD, cât şi cea a CJ speră să aducă la lumină activitatea turistică desfăşurată ilegal în Delta Dunării şi să reducă braconajul piscicol din zonă.

articol preluat de pe www.fotodelta.ro

Descoperiri arheologice importante in Delta Dunarii
6 January 2011 by: Iliuta

Săpăturile realizate la punctul Taraschina dezvăluie existenţa unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, datat cu patru milenii înainte de Hristos.

Un grup de arheologi din România şi din Franţa lansează o ipoteză şocantă privind evoluţia comunităţilor umane în Delta Dunării. Arheologii susţin că au probe concludente care demontează mitul potrivit căruia Delta Dunării este cel mai tânăr pământ, pe care nu ar exista dovezi arheologice foarte vechi privind existenţa unor comunităţi umane.

Arheologul Cristian Micu, directorul ştiinţific al Institutului de Cercetări Eco Muzeale Tulcea, a declarat că „săpăturile arheologice realizate împreună cu arheologi din Franţa în apropierea satului Mila 23 din Delta Dunării, punctul Taraschina, au dezvăluit existenţa în această zonă a unui complex arheologic atribuit culturii Gumelniţa, anii 4400-4300 înainte de Hristos. Studiul materialelor descoperite în acest complex demonstrează că membrii comunităţii umane stabilite în punctul Taraschina practicau agricultura şi creşterea animalelor”.

Cercetări arheologice anterioare au dezvăluit existenţa unor comunităţi umane din aceeaşi cultură, Gumelniţa, doar în zone terestre din nordului Dobrogei. Este vorba de siturile de la Baia, cunoscute sub numele Hamangia şi Isaccea, numit Boian. Arheologul Cristian Micu mai spune că „vechimea siturilor chalcolitice de la Baia, Isaccea şi Mila 23 este foarte apropiată. Situl din Deltă are o vechime mai mică cu 200 de ani, care, în acest context, nu are o relevanţă semnificativă”.

Nivelul Mării Negre a crescut rapid

Specialiştii care efectuează investigaţii arheologice în Delta Dunării, cu intenţia declarată de a spulbera mitul celui mai tânăr pământ de la gurile fluviului care s-ar fi format în ultimele milenii, sunt foarte aproape să demonteze şi alte mituri. Pentru atingerea acestor obiective, arheologul român Cristian Micu şi colegul său francez Lorent Carozza, cercetător la laboratorul Geographie de l’Envi-ronnement din Toulouse, care coordonează acest proiect, au constituit, în urmă cu doi ani, o echipă pluridisciplinară format din arheologi, geografi şi biologi care face investigaţii în inima Deltei, la Mila 23. Specialistul francez în astfel de proiecte, Lorent Carozza, spune că „în stadiul actual al cercetărilor putem afirma că nivelul Mării Negre a crescut rapid, începând cu 6500 a.Ch. (moment în care nivelul mării se situa la aproximativ 100 de metri în raport cu nivelul 0 de acum).

Acest fenomen a provocat schimbări foarte importante ale peisajului şi a contribuit la formarea Deltei Dunării. Cercetările echipei de arheologi au în vedere înţelegerea modului în care comunităţile umane din neolitic şi chalcolitic, ce populau în acel moment Dobrogea, s-au adaptat la aceste modificări ale mediului înconjurător. Săpăturile arheologice de la Mila 23, punctul Taraschina, deţin un rol central în cadrul proiectului echipei româno-franceze, în condiţiile în care locuirea chalcolitică semnalată aici se regăseşte în inima actualei Delte a Dunării”.

Cercetări cu fonduri din Franţa

Arheologii au aflat din întâmplare de existenţa acestei aşezări umane foarte vechi din apropierea satului Mila 23. În urmă cu un deceniu, câţiva săteni din Mila 23 au ajuns în audienţă la prefectul de atunci al judeţului Tulcea, Gabriel Jugănaru, arheolog de profesie. Sătenii au solicitat prefectului să fie lăsaţi să cultive grindul Taraschina, iar Jugănaru a făcut o descindere la faţa locului pentru a da un răspuns localnicilor şi astfel a văzut că terenul res-pectiv găzduia un sit arheologic foarte valoros. Arheologii spun că s-a încercat, din 2000, de mai multe ori să fie deschis un şantier arheologic în inima Deltei, dar lipsa fondurilor a făcut imposibilă demararea unor cercetări temeinice.

În urmă cu trei ani, a aflat de aceste vestigii cercetătorul francez Lorent Carozza, specializat în astfel de proiecte. În scurt timp, Carozza a reuşit să obţină o finanţare de 40.000 euro de la Ministerul Afacerilor Externe al Franţei, iar Consiliul Judeţean Tulcea contribuie la derularea acestui proiect cu o finanţare de 10.000 lei. Începând cu anul 2009, cercetătorii români şi francezi lucrează intens pe şantierul de la Mila 23. La finele anului trecut, arheologii români şi francezi au dat publicităţii primele concluzii-şoc privind existenţa unor comuităţi umane în zonă lacustră care datează cu câteva mii de ani înaintea pesupusei geneze a Deltei. Cercetările complexe din inima Deltei sunt programate să se încheie peste doi ani, iar specialiştii români şi francezi nu exclud şi alte surprize de proporţii privind istoria acestor zone cunoscute ca pământul cel mai tânăr.Cercetătorii mai spun că este o certitudine că, anterior creşterii nivelului Mării Negre cu aproximativ 100 m şi ajungerii la nivelul actual, pe actualul teritoriu al Deltei Dunării au existat comunităţi umane.

Ipoteză confirmată

Investigaţii sumare realizate în urmă cu patru decenii, de o echipă de arheologi din Tulcea condusă de Simion Gavrilă au lansat ipoteza existenţei unor situri arheologice similare cu cel de la Mila 23 şi în alte două din zone ale Deltă, pe grindurile Letea şi Caraorman. Această ipoteză a fost persiflată atunci pe motiv că ar fi o aberaţie. După câteva decenii, rezultatele cercetărilor pluridisciplinare româno-franceze de la Mila 23 confirmă că grindurile Letea şi Caraorman erau, înaintea umflării Mării Negre, ţărmul de vest al acestei mări şi că nu este exclus ca acestea să fi fost locuite precum se dovedeşte a fi şi cel de la Mila 23. Biologii implicaţi în proiectul arheologic din Deltă fac investigaţii şi în privinţa istoriei pădurilor de la Letea şi Caraorman şi nu este exclus ca şi miturile privind geneza acestor păduri să fie spulberate foarte curând.

« Back to Blog « Older Entry | Newer Entry »
?Exista serpi uriasi in Dobrogea?!? (războiulnevăzut.com, ?)
Posted on October 17, 2008 at 1:41 AM

sursa: http://www.razboiulnevazut.com/exista-serpi-uriasi-in-dobrogea.html

?Balaurul dobrogean Cel mai mare sarpe care traieste in Romania atinge cu usurinta lungimea de doi metri. Este asa numitul sarpe pufaitor care isi are numele de la suieratul cumplit pe care il scoate atunci cand este atacat.? Nu am auzit de această caracteristică a balaurului (Elaphe sauromates). Hm… ?In popor i se mai spune si balaur, datorita dimensiunilor sale. Si totusi, localnicii din Dobrogea au relatat de-a lungul anilor diferite intamplari cu serpi uriasi. Sa fie doar povesti sau tinutul dobrogean sa fie ultima frontiera a unor animale mitice care au inspirat teama si admiratie oamenilor?!Serghei Iablov, pescar din Gura Portitei, isi aminteste de o intamplare petrecuta pe vremea cand avea vreo 30 de ani, adica in preajma anilor `70. Protagonistul intimplarii a fost un granicer care isi facea rondul de noapte. La un moment dat, soldatul a auzit un zgomot ciudat. A strigat in noapte, somand persoana din intuneric sa se identifice, tragand in aer si focul regulamentar. Cu toate acestea fosnetul se auzea din ce in ce mai aproape. Cum la vremea respectiva relatiile cu Uniunea Sovietica erau pe muchie de cutit, granicerul s-a temut sa nu fie atacat de vreun spion debarcat. Asa ca a tras cu pistolul mitraliera in directia de unde se auzea zgomotul, apoi si-a alertat superiorii. Granicerii au intrat in alarma si au inconjurat locul in care fusese localizat intrusul. Spre dimineata au descoperit in papuris corpul unui sarpe imens, care avea cel putin sase metri lungime si o grosime de circa 30 de centimetri. Sarpele avea o ciudata culoare maron inchis si era acoperit cu pete galbui-rosiatice. ?Capul Sarpelui era acoperit cu solzi mai mari decat cei care ii acopereau corpul si pe el se puteau vedea niste mici spini de circa 8 ? 10 centimetri. Cand au luat corpul sarpelui si l-au aruncat in apa, unul dintre soldati s-a intepat in acei spini si si-a pierdut complet cunostinta.? Este o frumoasă descriere despre un șarpe imens. Nu știu dacă seamănă cu vreun șarpe descris științific.

Dacă ar exista chiar ar putea fi folosit de un specialist la identificarea speciei. Dar e o temă a criptozoologilor din păcate. ?Soldatul a fost dus imediat la spital unde medicii au declarat ca are simptomele otravirii. Contrar tuturor asteptarilor si tratamentelor, soldatul si-a revenit dupa doua zile de febra continua si convulsii. Desi i s-au facut nenumarate analize, in organismul soldatului nu a fost descoperita urma nici unei otravi.? Nu știu de vreo specie de șarpe care ar avea venin pe suprafața corpului. Născocire. ?Cit priveste sarpele urias, cand superiorii granicerilor au citit raportul, au vrut sa recupereze corpul animalului mutilat. Evident ca in zona resspectiva, desi a fost periata de scufundatori, nu s-a mai descoperit nimic.? O să vedeți că această parte e comună la astfel de relatări – că nu s-a găsit, că a dispărut, că nu se știe, etc… Unde nu apare, putem vorbi despre o descoperire științifică… ?Subofiterul care a ordonat aruncarea cadavrului in lac a fost pe punctul de a fi trimis in fata tribunalului militar pentru fapta sa. Dar totul s-a musamalizat, pentru ca nimeni nu voia sa stirneasca valuri dinspre Bucuresti.? Partea aceasta e cam șubredă.Nu cred că conducerea ar fi fost interesată științific de această ?captură?, dar poate vroiau să dezvolte o armă biologică din acest șarpe??? Ei, mă distrez și eu…

?Tisneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor? Intamplarea anterioara nu a fost singura inregistrata in cursul secolului trecut. Mina Altan Tepe, Lacul Golovita, Canalul Dunare – Marea Neagra, sunt cateva din locatiile unde au fost vazuti astfel de serpi uriasi. Teodor Marinescu a avut ghinionul de a cunoaste munca inumana de la Canalul Dunare ? Marea Neagra, la care erau supusi cei considerati a fi ostili regimului comunist. Isi aminteste si acum cu groaza de serpii uriasi care ? tasneau din gaurile subterane si se incolaceau cu suieraturi groaznice in jurul oamenilor?. “Noi nu aveam decit cazmale si tirnacoape si saream pe ei, ca altfel ne sugrumau. Iar gardienii se uitau si radeau si spuneau ca nici macar serpii nu ne plac pe noi. Iar singura noastra vina era ca eram intelectuali iar paznicii nostri nu aveau nici macar doua clase primare.? La frecvența după cum erau acești oameni sugrumați, nu cred că nu ar fi rămas măcar o dovadă științifică. Busted.

?In 1987, la iesirea din schimb, minerii de la Altan Tepe au anuntat ca au vazut un sarpe imens in subteran. Ce cauta sarpele la 500 de metri adincime si din ce traia acolo, e o intrebare la care nimeni nu poate raspunde. Oamenii au incercat sa captureze imensa creatura, dar sarpele a disparut intr-o crapatura. Minerii au incercat sa sape dupa ciudata aratare dar fara prea mult noroc, intrucit gaura parea sa nu aiba fund. Dar la aproape un metru adincime, sapatorii au dat de un craniu straniu, care masura 120 centimetri lungime, 37 latime si 19 inaltime.? Interesant. Deja sunt și date exacte. Dar să vedeți continuarea. ?Crezand ca au descoperit un craniu de dinozaur sau alt animal preistoric, ingropat in mina, au trimis craniul la Bucuresti. Din nefericire, coletul nu a ajuns la destinatie, pierzindu-se pe drum. Iar minerii nu au mai amintit despre intamplare de teama ca mina sa nu fie inchisa pentru cercetari paleo-arheologice.? Deci, acei mineri care au trimis craniul în București nu au mai amintit de întâmplare… Contradictoriu…

?Urmasul vechilor pitoni sau sarpe autohton?! Locuitorii din comuna Sfantu Gheorghe spun ca au vazut deseori serpi uriasi iesiti din vagaunile din preajma Crasnicolului, in special atunci cand apele inghit kilometri intregi de uscat si inunda lacasele uriaselor reptile. ?Se pot vedea atunci pe ape cum fug serpii traversind grindurile si apele de parca ar fi niste amarite de movile si balti ramase dupa inundatia Dunarii.? Super relatări. Mokele Mbembe. Nessie. Vedeți pe net.

?Oamenii locului cunosc o serie de intimplari si legende cu serpi uriasi si balauri. Dincolo de a se teme de ei, oamenii sunt convinsi ca serpii uriasi au existat din cele mai vechi timpuri si ca aparat dintotdeauna pamantul dobrogean. Sa nu uitam ca aici au fost o serie de temple inchinate zeului-sarpe Glycon, care avea coama de leu si o infatisare infioratoare, menita a-i speria pe dusmani. Si sa ne amintim si de Insula Serpilor, pe care prietenii nostri de la est ne-au luat-o ca zalog al aliantei noastre armate neconditionate.? Îmi place mitologia la nebunie. Frumos expus.

?Specialistii in criptozoologie spun ca nu este exclus ca pamanturile dobrogene sa ascunda o specie de piton antic, despre care afirma ca se gaseau in toata Europa in urma cu 2 ? 3.000 de ani. Altii spun ca pitonii dobrogeni sunt diferiti de celelalte reptile din specia lor, fiind mult mai vechi decit serpii descrisi de cronicile grecesti si romane. Poate ca viitorul va veni sa dea un raspuns exact acestei probleme. daca nu va fii prea tirziu.? Chiar există un boa de nisip în Dobrogea – Eryx jaculus, dacă nu este cumva deja extins. Dar este un pitic printre rudele lui. Deci nu se face aluzie la el. In timpurile preistorice Europa a fost tinutul pitonilor și boidelor, dar a trecut și vremea lor. Deci șerpii chiar atât de uriași sunt o născocire. Părerea mea. Cu toate că aș fi primul bucuros să văd un astfel de exemplar, dar nu unul scăpat de la cineva de acasă..

O echipă formată din 11 voluntari va sosi luni, 22 noiembrie la Ceatalchioi pentru a se implica în activitatea de reconstrucţie a caselor afectate de inundaţiile înregistrate în acest an în judeţul Tulcea.

Demersul reprezintă sprijinul instituţional oferit de instituţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor din judeţul Galaţi, echipa de voluntari delegată pentru o săptămână la Ceatalchioi fiind formată din reprezentanţi a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi (5 voluntari),Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Galaţi (4 voluntari)şi Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Galaţi (2 voluntari).
Pe Aceeaşi Temă

* Galaţi/ Verificări la digurile rupte de inundaţii
* Dramatic/ Sinistraţii din Valea Oraşului, ignoraţi de autorităţi
* VIDEO/România este acuzată de dezastrul produs de inundaţii în Republica MoldovaUPDATE

taguri

* sinistraţi
* inundaţii
* Ceatalchioi
* Galaţi

În semn de mulţumire pentru voluntariatul oferit populaţiei localităţii din care fac parte, 6 familii vor pune la dispoziţia voluntarilor cazare şi masă în căminele proprii.

Prefectul judeţul Tulcea a lansat un apel de solidaritate către toţi prefecţii din ţară, cât şi către toate companiile de construcţii locuinţe, de ajutorare a populaţiei locale din Ceatalchioi în ceea ce priveşte reconstrucţia caselor distruse de creşterea apelor Dunării din acest an.

Mesajul campaniei ‘Te-ai gândit vreodată cum ar fi să-ţi petreci sărbătorile de iarnă într-un cort în Delta Dunării?’ se adresează în primul rând acelor companii şi echipe de specialişti constructori care voluntar pot depune efortul de a ridica o locuinţă, populaţia locală oferind în schimb cazare şi masă.

Guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Grigore Baboianu, a declarat că se ia în calcul eliminarea ordinului comun al ministerelor privind prohibiţia totală la sturioni, intrat învigoare în vara lui 2006. Potrivit documentului, capturile de sturioni sunt interzise pentru o perioadă de zece ani.

În 2006, Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului au emis un ordin comun prin care se interzice pentru o perioadă de zece ani capturarea sturionilor. La vremea respectivă, cercetătorii au constat un declin al speciei generat de pescuitul agresiv şi de braconaj. Anul trecut, acceaşi cercetători ai INCDD au avansat o altă teorie: după patru ani de prohibiţie şi de populare cu puiet crescut în amenajări, resursa nu a crescut semnificativ. Mai mult, sturionii microcipaţi, spun autorităţile, au migrat şi în apele teritoriale ale Ucrainei şi, spun gurile rele, este posibil să fi ajuns deja în conserve. În Ucraina, declară guvernatorul Rezervaţiei, Grigore Baboianu, pescuitul la sturion este la liber.
taguri

* Tulcea
* interdictie
* sturioni
* pescuit

Prohibiţia la sturion, prilej de sesiune internaţională

Grigore Baboianu a precizat că discuţiile legate de reluarea pescuitului la sturioni vor face obiectul unei sesiuni internaţionale extraordinare găzduită de Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării.

„Trebuie analizată această oportunitate din punct de vedere al evoluţiei speciilor de sturioni. Specialiştii îşi vor spune opinia şi vom decide oportunitatea reluării capturilor. Important este să avem studii clare din care să rezulte necesitatea acestei decizii. Eu am luat în calcul varianta unui proiect de hotârâre în acest sens, dar aştept opiniile tuturor specialiştilor, inclusiv cei din SUA“, a declarat Grigore Baboianu.

Un milion de euro pe an numai pentru acvacultură

Acvacultura a devenit un subiect foarte la modă în ultimii ani. În ultimii trei ani, conform ARBDD, două investiţii private, dar şi una de stat (Institutul de Cercetări Piscicole Galaţi) au beneficiat de fonduri de la buget şi au făcut deversări de puiet din această specie protejată sturion în ultimii trei ani. Milioane de euro în fiecare an au fost investiţi în această activitate. Cei trei au beneficiat de permise speciale care le conferă dreptul să recolteze sturioni, să le colecteze icrele şi apoi să dea drumul peştilor înapoi în Dunăre. Treptat acvacultura a devenit un subiect la modă, activitatea suferind de un anumit „vedetism“, după cum afirmă inclusiv conducerea autorităţii de mediu responsabilă cu Rezervaţia Delta Dunării.

„Controlul asupra deversărilor de puiet de sturion, capturile făcute pentru reproducere sunt date care se regăsesc la Agenţia de Pescuit şi Acvacultură. Dânşii au pus pe roate această activitate de acvacultură devenită un pic vedetă la noi. Din datele pe care le deţine Rezervaţia, s-a infuzat un capital de un million de euro la noi pe an , iar deversările de puiet au fost cifrate undeva la 100.000 de exemplare“, declară guvernatorul RBDD, Grigore Baboianu.

Un buzoian a poftit la pestele deltei…

Fără documentele legale care să dovedească achiziţia, însă, omul a rămas fără peşte şi se va trezi şi cu dosar penal pentr transport peşte fără document legale

Buzoianul, în vârstă de 39 de ani, a fost prins ieri de poliţiştii de frontieră tulceni. Acesta transporta , cu un autoturism marca Opel Astra, 142 kg de peşte proaspăt din diferite specii.
taguri

* Tulcea
* braconaj
* frontiera
* peste

„Persoana în cauză nu a putut justifica provenienţa peştelui cu documente prevăzute de legislaţia în vigoare, declarând că l-a cumpărat de la pescarii din zona localităţii Pardina în vederea consumului propriu“, a declarat Natalia Agighioleanu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Tulcea.

Peştele, în valoare de 440 lei, a fost predat unei societăţi comerciale de profil, iar celui în cauză i-au fost întocmite actele premergătoare începerii urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de transport peşte fără documente legale.

Conducatorul barcii stia bine Dunarea.

Evenimentul s-a petrecut azi noapte, la ieşirea de pe canalul 36, în zona unde în urmă cu două săptămâni a mai avut loc un astfel de accident. Barca în care se flau trei pasageri s-a lovit de o barjă. Un tânăr de 21 de ani a decedat

UPDATE 8.45. Barca era condusă de Paul Condratov (36 de ani) din municipiul Tulcea. Acesta se afla în barcă împreună cu Paul Danilov şi Onuţ Tutov (18 ani), ambii din satul Periprava, comuna CA Rosetti, când s-a lovit de un şlep (barjă fără cabină) aflat la intrarea în portul Tulcea.
taguri

* Tulcea
* accident
* Delta
* decedat

„Accidentul s-a petrecut aseară, la orele 20.15, la Mila marină 36 + 500 m. Conducătorului ambarcaţiunii i-au fost recoltate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Cercetările sunt efectuate de către Biroul local al Poliţiei Transporturi Tulcea şi Căpitănia Tulcea sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea“, a declarat Ştefan Grigore, şeful Poliţiei Transporturi.

Paul Danilov (21 de ani) din Periprava a fost preluat de Serviciul Judeţean de Ambulanţă Tulcea şi transportat de urgenţă la Spitalul Judeţean. Acesta a fost adus la Spital în stop cardio – respirator.

În barcă se mai aflau încă două persoane. Conducătorul ambarcaţiunii (barcă mică, motor de 15 cai putere, neînmatriculabilă), în vârstă de circa 30 de ani, este din municipiul Tulcea.